Lectura unei cărţi nu dăunează sănătăţii ! Calculatorul, da!

De ce nu mai citesc tinerii?

    Majoritatea tinerilor din ziua de azi sunt de părere că lectura reprezintă un lucru plictisitor, o pierdere de timp, fără să realizeze că prin lectură îşi pot dezvolta cunoştinţele, îşi pot îmbogăţi vocabularul, pot comunica mai uşor şi îşi pot descoperi exemple demne de urmat.

    Adolescenţii în special, preferă să îşi găsească refugiu în frecventarea cluburilor, discotecilor sau a locurilor unde îşi pot petrece timpul liber consumând alcool sau alte substanţe cu efecte nocive, unde cred că ei pot socializa mai bine, fără să realizeze că acel loc poate fi distrugător pentru ei. 

    Internetul este o altă cauză a faptului că tinerii nu mai citesc fiindcă el le oferă posibilitatea de a comunica cât mai uşor şi de a accesa informaţii utile. Tinerii nu pun accent pe lectură deoarece, după părerea lor, lectura nu-i ajută cu nimic şi spun asta fiindcă nu au avut ocazia să guste puţin câte puţin din tainele lecturii.

    Lectura ar putea să reprezinte un refugiu pentru ei, unde să-şi găsească liniştea, de a se cufunda într-un tărâm al visării care există doar în imaginaţia celor care gustă din ea.  (Manuela  Tapalagă)

    

  
 Internetul, un rău necesar 

                                                      

   Internetul este cel care ne oferă informaţii despre tot ce dorim să ştim, dar nu este cel care înlocuieşte plăcerea de a citi o carte. Este adevarat că prin internet este mai uşor şi simplu să descoperi lumea. Dar apăsând un buton şi deschizând o fereastră pe internet nu îţi oferă aceeaşi plăcere ca atunci când deschizi o carte şi intri în pielea personajelor, citind-o. Este adevarat că omenirea evoluează şi că totul se dezvoltă, se fac mari dezvăluiri pentru o uşoară viaţă a noastră, a oamenilor. Internetul nu trebuie niciodată însă, să ne fure plăcerea de a citi o carte.  (Mădălina Budurcă)

Puştii nu mai citesc, dar adulţii?

    Am auzit de atâtea ori în ultima vreme că tineretul nu mai citeşte, că o generaţie de mici sălbatici - noii barbari ai televiziunii prin cablu, ai jocurilor pe computer şi ai Internetului - e pe cale să ia puterea şi să răstoarne cu susu-n jos lumea veche: „Ce-o fi în capul lui? Are pereţi întregi de bibliotecă în casă şi nu pune mâna pe-o carte cu lunile!“, auzi câte o mamă intelectuală, dezolată că nu îşi mai poate înţelege copilul. Mulţi le fac celor mici program de lectură, le stivuiesc cărţile pe noptieră, doar-doar vor începe să citească. Rezultatul, fireşte, e de cele mai multe ori inversul celui scontat.

   La şcoală se vorbeşte tot mai mult de “strategii” pedagogice, de proiecte pentru deschiderea apetitului pentru lectură a elevilor (mai mici sau mai mari). Dar tocmai această insistenţă pe „deschiderea apetitului” pare să întărească blazarea elevilor, care se feresc, de regulă, de o carte cu atât mai mult cu cât profesorul îi scoate în evidenţă calităţile, presupusa sa reală „măiestrie artistică”.

   Plângerile adulţilor mi se par ipocrite, pentru că adevărul adevărat este că nici ei nu mai citesc. Aşa e, au citit în epoca „de tristă amintire”. Cărţile erau ieftine şi bune, televizor nu, filme nu, alte distracţii nici atât. Decât să fi murit de plictiseală, mai bine citeau. Populaţia ţării s-a culturalizat fără să ştie.

   Astăzi, cultura e concurată puternic de valul distrugător de cultură „populară”, cultura străzii, a divertismentului, a modei, a publicităţii, care a creat în jurul nostru un mediu, pur şi simplu, neprielnic lecturii. Când televizorul este deschis, nu poţi citi. Ochii alunecă, fără să vrei, de pe pagină pe ecran.

   Nu mai citim cu adevărat, nu doar noi, ci şi adulţii. Nu avem timp, nu avem starea de spirit necesară. Chiar când facem eforturi eroice să ne rezervăm seara târziu, o oră pentru lectură, observăm că după cinci minute ni se închid ochii şi ne cade cartea  din mână. Oare nu mai sunt cărţile de azi destul de interesante? Aş spune că, dimpotrivă, noi nu mai suntem destul de interesaţi pentru ele. Viaţa modernă ne-a prostit, ca să spunem lucrurilor pe nume. Până şi intelectualii au trei-patru slujbe din care abia îşi ţin zilele şi care nu le mai lasă timp nici de somn, darămite de citit.

   Motivele pentru care consider că cititul e folositor ar fi: înveţi să fii spontan în exprimare, e ieftin, e cea mai eficientă metodă de a asimila multe informaţii, poţi să citeşti oriunde, îţi dezvolţi imaginaţia, simţul critic, poţi avea emoţii mai bune - cititul nu e doar o activitate intelectuală, ci şi o chestiune de emoţii.

  CITITUL NU DĂUNEAZĂ SĂNĂTĂŢII!  (Zănoagă Cosmina)